Implanturile dentare sunt inlocuiri artificiale pentru radacinile dintilor. Implantul dentar este fabricat, de obicei, din titan sau aliaje din titan. Suprafata implantului dentar poate fi acoperita cu substante diferite pentru a creste stabilitatea si osteointegrarea. Exista mai multe tipuri de implanturi dentare, dar cele contemporane au forme tronconice sau cilindrice, la fel ca radacina dentara. Lucrarile dentare de pe implanturi pot fi fixe sau detasabile (mobile) si pot avea forme cilindrice, netede sau cu spire si conice

Implanturile au suprafata de contact in os pentru a permite celulelor osoase sa se aseze pe acesta si sa il integreze, iar partea implantului care vine in contact cu gingiile are o topografie neteda, lucioasa, pentru a putea adera celulele gumelor epiteliale, sigiland spatiul din jurul implantului. Noile tehnologii permit crearea de suprafete rugoase in mai multe topografii (nano si micro rugosity), astfel incat celulele osoase pot adera perfect la implant. Cu cat suprafata este mai atent prelucrata, cu atat este mai mare calitatea implantului dentar. Asta pentru ca oasele adera mult mai bine si mai uniform, crescand suprafata de contact dintre implant si os, marind stabilitatea mecanica initiala si biologica la osteointegrare.

Tratamentul implantului dentar implica mai multe componente: implantul insusi, proteza protetica si coroana dentara.

Implantul dentar defineste nu doar zona radacinii (inlocuirea). Unul dintre mijloacele prin care o coroana este atasata la implantul dentar este prin cimentarea acesteia pe o piesa intermediara (proteza optica). Bontul protetic este insurubat in implant si lucrarea este fixata pe acesta folosind un adeziv (ciment dentar). Reprezinta modul perfect de a plasa coroana pentru un singur implant dentar si necesita o atentie deosebita deoarece, in timpul lipirii, cimentul se poate infiltra sub gingie, daunand in timp implantului.

A doua metoda pentru atasarea implantului de coroana dentara este prin insurubare. Prin urmare, coroana este insurubata direct pe implant si orificiul de acces pentru surubul de fixare este acoperit cu material de umplutura care se potriveste culorii dintelui. Avantajul consta in indepartarea coroanei oricand este necesar (igiena profesionala, fixari mici etc.). Dezavantajul consta in faptul ca acest surub mic se poate slabi sub presiune, necesitand o strangere periodica.