Hiperhidroza este o afecțiune caracterizată prin transpirație excesivă, peste nevoile normale ale organismului de reglare a temperaturii. Este firesc să transpirăm când este cald, când facem sport, când avem febră sau când trecem prin emoții puternice. Problema apare atunci când transpirația este abundentă, repetată, greu de controlat și apare chiar și în momente în care corpul nu are nevoie să se răcească.

Această afecțiune poate afecta semnificativ viața de zi cu zi. Persoanele cu hiperhidroză evită uneori strângerile de mână, hainele deschise la culoare, întâlnirile sociale sau activitățile profesionale în care umezeala vizibilă devine stânjenitoare. Deși nu este, de obicei, o boală gravă în sine, impactul emoțional poate fi important.

Tipuri de hiperhidroză: primară și secundară

Hiperhidroza poate fi primară sau secundară. Hiperhidroza primară apare fără o cauză medicală evidentă și afectează frecvent axilele, palmele, tălpile sau fața. De multe ori începe în copilărie sau adolescență și poate exista și la alți membri ai familiei. Transpirația este, de regulă, simetrică, adică afectează ambele palme, ambele tălpi sau ambele axile.

Hiperhidroza secundară apare ca urmare a unei alte probleme de sănătate sau a unor medicamente. Poate fi asociată cu hipertiroidism, diabet, hipoglicemie, menopauză, infecții, anumite boli neurologice, anxietate, unele tratamente antidepresive sau alte afecțiuni.

Simptomele hiperhidrozei

Principalul simptom este transpirația abundentă, vizibilă și deranjantă. În hiperhidroza focală primară, episoadele apar cel puțin o dată pe săptămână în timpul stării de veghe și afectează frecvent ambele părți ale corpului, cum ar fi ambele palme sau ambele axile.

La nivelul axilelor, simptomele pot include pete mari de umezeală pe haine, miros neplăcut asociat și nevoia de a schimba tricoul de mai multe ori pe zi. La nivelul palmelor, pot apărea dificultăți la scris, folosirea telefonului, tastaturii sau manipularea documentelor. La nivelul tălpilor, umezeala persistentă poate favoriza alunecarea în încălțăminte, mirosul neplăcut, iritațiile și uneori infecțiile fungice.

Un semnal important este transpirația nocturnă abundentă. Dacă o persoană se trezește frecvent cu pijamaua sau lenjeria udă, fără o explicație clară, este recomandat consult medical, deoarece poate exista o cauză secundară.

Când trebuie să mergi la medic

Consultul medical este recomandat dacă transpirația apare brusc, se agravează, afectează somnul, este generalizată sau este însoțită de scădere în greutate, febră, palpitații, tremurături, oboseală extremă ori sete excesivă. De asemenea, trebuie cerut ajutor de urgență dacă transpirația intensă apare împreună cu durere în piept, amețeală, respirație dificilă, piele rece sau puls rapid, deoarece poate semnala o problemă serioasă.

Diagnostic pentru hiperhidroză

Diagnosticul începe cu o discuție detaliată despre simptome: când apar, ce zone afectează, cât de des se repetă, dacă apar noaptea, dacă există factori declanșatori și ce medicamente folosește pacientul. Medicul poate întreba și despre istoricul familial, boli endocrine, diabet, menopauză, infecții recente sau schimbări de greutate.

Examinarea clinică urmărește zonele afectate și impactul asupra pielii. Uneori, medicul poate recomanda analize de sânge sau urină pentru a exclude cauze secundare. În anumite cabinete se pot face teste speciale, cum ar fi testul amidon-iod, care evidențiază zonele cu transpirație intensă.

Tratament pentru hiperhidroză

Tratamentul depinde de severitate, zona afectată și cauza identificată. Pentru forme ușoare, pot fi utile măsurile de igienă și antiperspirantele obișnuite. Spre deosebire de deodorante, care controlează mirosul, antiperspirantele reduc transpirația. Produsele cu săruri de aluminiu sunt frecvent folosite, iar unele variante mai concentrate pot fi recomandate de medic. Aplicarea se face de obicei seara, pe piele curată și uscată, pentru eficiență mai bună.

Pentru transpirația palmelor și tălpilor, iontoforeza poate fi o opțiune. Aceasta folosește curenți electrici slabi trecuți prin apă, sub supraveghere și cu indicații corecte. Pentru axile, palme sau alte zone, medicul poate recomanda injecții cu toxină botulinică, care blochează temporar semnalele către glandele sudoripare. Efectul nu este permanent și procedura trebuie repetată la intervale stabilite de specialist.

În unele cazuri, se pot folosi medicamente anticolinergice, însă acestea pot avea efecte adverse precum gură uscată, constipație, vedere încețoșată sau palpitații, astfel că nu sunt potrivite pentru toată lumea. Pentru cazurile severe, rezistente la alte tratamente, se pot discuta proceduri asupra glandelor sudoripare sau intervenții chirurgicale, precum simpatectomia, dar acestea se aleg cu prudență.

Hainele lejere, din materiale respirabile, schimbarea șosetelor, încălțămintea aerisită și evitarea alimentelor foarte picante sau a alcoolului pot ajuta în unele cazuri. Este utilă și identificarea factorilor declanșatori, cum ar fi stresul, cafeaua, căldura sau anumite situații sociale.

Hiperhidroza nu trebuie tratată ca o simplă jenă cosmetică atunci când afectează viața zilnică. Cu diagnostic corect și tratament potrivit, simptomele pot fi reduse semnificativ, iar confortul personal poate fi recâștigat.